Transformers 2 directed by me

- Tata, putem sa nu ne ducem la scoala azi? Te rugam...
- Regret fiule, educatia e pe primul plan. In plus, azi am de lucru, asa ca am nevoie de un pic de liniste. Hai, fugiti sa prindeti autobuzul!

[Dupa ce-mi termin cafeaua, ma duc hotarat la auditii. Se pare ca, Michael Bay, regizorul filmului "Transformers: Revenge of the Fallen" e grav bolnav, si se cauta un inlocuitor al sau.]

Sunt convins ca pot face asta... sunt sigur ca eu sunt cel mai potrivit pentru a-l inlocui.... sunt cel mai bun, sunt cel mai bun... sunt al dracului de bun!
Si uite asa mi-am tot repetat in gand aceste cuvinte tot drumul, pana la destinatie.
Intrat in sala, trebuia sa impresionez, trebuia sa dau tot ce e mai bun in mine, trebuia sa fac tot ce-mi sta in putina pentru ca regia filmului sa cada in mainile mele...

Ma numesc Kevin Bascovici si... imi plac filmele. De fapt le ador. Dimineata, la pranz si seara dupa o scurta partida de sex nebun, mananc filme pe paine. Cred ca stiu pe de rost fiecare linie din "Titanic", fiecare gest al lui Brad Pitt din "Fight Club" si ce manca la pranz Leonardo DiCaprio in "The beach".
De fapt pentru mine lumea filmului e viata, fericire, pasiune, totul. Imi place sa cred ca sunt un actor foarte bun. Ce naiba, sunt briliant!!!
Va mai amintiti de "2051"? Filmul acela despre apocalipsa, care a avut incasari record inca din primul weekend? Sau de "Magic Love" care a primit nu mai putin de 5 premii Oscar si 3 Golden Glob? Sau de "Technology lady", spumoasa comedie care a fost de curand nominalizata la premiile "The best comedy of the millenium" ? Eu am jucat rolul principal in fiecare! Eu!
Sunt convins ca pot fi un regizor cel putin la fel de bun precum sunt si actor, daca nu, chiar mai bun! Am putere, vointa, talent, indemanare si tot ce-mi trebuie pentru a devenii cel mai al dracu' regizor din lume!
Simt ca acest film este pentru mine. Imi vine ca o manusa.
Pai credeti ca primul film "Transformers" a fost extraordinar? Credeti cu adevarat asta? Eu nu! Nu! Nu! Nu!
Daca voi fi ales regizorul filmului "Transformers: Revenge of the Fallen", promit, nuuu.... jur pe viata mea ca va fi cel mai bun film al tuturor timpurilor!!!
Scenariul e mirific, e impresionant, e extraordinar.... dar aveti nevoie de un regizor care sa fie in stare sa incaseze in glonte in cap pentru ca filmul sa iasa geniaaal!
Eu sunt in stare sa fac asta! Eu.... eu sunt in stare sa ucid pentru ca filmul acesta sa devina o capodopera, un omagiu adus industriei filmului, o bijuterie nepretuita si unica!
Nu-mi refuzati cererea va rog... Nu dati cu piciorul unui om care e in stare sa se dedice acestui film trup si suflet...
Atat am avut de spus. Va multumesc ca m-ati ascultat.

Dupa aceea, plin de nervi, ies din sala, si ma intorc acasa. Ma asez pe canapea, si dau drumul la tv, in speranta ca ma voi mai calma...

" Se pare ca celebrul star de cinema, Angelina Jolie, doreste sa mai adopte un copil. Pentru mai multe detalii ramaneti cu noi. Un moment! Tocmai am primit un material bomba!
Se pare ca-n urma cu cateva minute a fost ales viitorul regizor al mult asteptatului film "Transformers: Revenge of the Fallen". Numele lui este... Kevin Bascovici!"

Aaaaaaaaaa, uuuuuuuuuu!!! Si am inceput sa urlu, sa lovesc peretii cu bata de baseball, sa rastorn fotoliile cu fundul in sus.
Pentru ca trebuia sa fac ceva mai mult de atat, am luat tv-ul in brate, l-am aruncat pe geam si am strigat cat am putut : Sunt ceeeeel maaaaiii buuuuun! , acompaniat de sunetul alarmei masinii pe care tocmai cazuse tv-ul. Era un Ferrari Enzo de 1 milion de dolari....



Articol scris pentru concursul SuperBlog 2009 organizat de pcnews (proba cu numarul 28, punctul 3 - sponsorizata de Prooptiki Romania).

Mitica cel Fioros

- Fa, ce e cu vantu' ala afara?
- Ce stiu eu ma? Lasa-ma naibii in pace ca am treaba.
- Auzi fa? Faaaaa, fir-ai a dracu' sa fii cu ma-ta, sa-mi pregatesti sacosa aia de rafie ca ma duc la cersit. Poate imi mai dau aia pe-acolo niste bunatati sa ne rasfatam si noi putin.
- Daca tot pleci, mie sa-mi aduci o inghetata cu vanilie, zise baba.
- Fa, tu crezi ca ma duc la magazin? Ma duc la intins mana fa, nu vezi ca nu avem ce manca? Aaaa, am uitat ca pe tine te-a fatat ma-ta in supermarket, si mancai ce-ti poftea prostia. Hai fa, ureaza-mi succes c-am plecat.
- Lua-te-ar OZN-ul sa te ia, mars!

Se duce Mitica la cersit in fata unui cimitir. Ii da lumea fructe (in special gutui si dude), paine prajita la soare, flori gasite pe morminte, monezi vechi, pungi pline cu oxigen si multe alte bucate alese.
Trece strada apoi un om bine imbracat, cu ochelari de soare, inalt, aratos, cu chilotii trasi peste pantaloni... si lasa o geanta in mijlocul drumului.
Acum Mitica al nostru incepe sa se dea in spectacol :
- Dati-va la o parte ca e o bomba in geanta!!! Haideti fir-ati voi sa fiti de lepre, haideti, la o parte. Sunt expert in bombe d-astea bai. Eu .... eu am dezamorsat multe chestii d-astea, zau daca mint. Eu sunt al mai bun la bombe. Stati o leaca sa studiez problema:
Hmmm, are fire rosi, verzi, albastre... i-auzi ce de fire taica! Are un ceas d-ala chinezesc, niste compot de gutui pe-aici si niste jumari de hamster. Pana aici e bine.
Pai s-o dezamorsam!
Si scoate Mitica toporul din buzunar si incepe a da zeci de topoare in bomba pana crapa asfaltu'.
- Gata taica, o rezolvai si pe-asta. Uffff, ma trecura transpiratiile de la emotii tataie.

Vine apoi televiziunea sa filmeze eroul. Sar toti cu microfoanele in capu' lui sa dea interviuri, ca sa faca rating, deh.
- Olelelele, ce de gagici! Ce faceti bunaciunilor?
- Domnu' Mitica, cum ati reusit sa dezamorsati acea bomba? Practic datorita dvs noi toti suntem in viata, zise o reportera superba, cu buzele duble, probabil injectate cu 3-4 unitati de botox la reduceri.
- Pai vezi ma tataie ce smecher sunt eu? Pai Batman, Pokemon, Fernando de la Caransebes, pai astia sunt niste pitici pe langa mine. Pai voi stiti ca-n razboi eu am doborat armate intregi cu mainile goale??? Ma luptam cu elicopterele, strambam tevile de la tun cu degetele.... iuhuuu, ce vremuri.
Ptiu, ce craci sexy ai fa, sa-mi sara sarmaua sambata seara sub sifonier daca te-oi minti!
Pai daca ma gandesc eu asa mai bine, pai Hercule era o piticanie cracanata pe langa mine. Cand aveam eu 20 de ani, pai se aruncau femeile in spatele trenului ca sa-mi pieptene parul o data.
Imi amintesc un episod din razboi. Noi romanii ne luptam cu chinezii pentru Taiwan, ca eu vroiam sa-mi fac o piscina acolo, si sa dau un party la bazin, cu gagici, orgii, chestii.
Si trageau toti ca chiorii in toate chestiile pe-acolo... Dupa cateva minute, ma supar eu, imi arunc maieul jos, imi scot Uzzi-ul din chiloti si incep sa trag in sticle de cola, pungi de pufuleti cu surprize, cutii de redbull si alte alea. In clipa urmatoare toti chinezoii erau la picioarele mele, incercand sa-mi scoata jegu' de sub unchiile de la picioare.
Hmmm, eram un fel de zeu pe vremuri...

Dupa aceea a fost invitat la diverse emisiuni, pe la Dezertis, VACAnta tare, Abces Direct, etc... a primit cadou chiar si un laptop Asus K50IJ-SX004, pe care-l folosea pentru vizionarea de filme xxx hardcore.

Ce-am scris eu p-aici se numeste "Legenda lu' Mitica cel Fioros" si umbla din gura in gura, din tata in fiu, din soacra in nora, din nevasta in amant, etc. Mie mi-a spus-o bunicu' cu 2 ore inainte s-o mierleasca. Am plans la inmormantare o zi intreaga... nu ca mi-ar fi parut rau ca 70 de kg de carne putrezita urma sa fie hrana pentru viermi, ci pentru ca nu a terminat de spus povestea...

In fine. Dupa moarte, viteazului Mitica i s-a ridicat chiar si o statuie pe camp, pe un teren unde se depozitau excremente de iepuri bolnavi de AH1N1.
Se spune ca, undeva sub statuie, zace un morman de creieri de chinezoi. O fi pe bune?



Hello! Hai sa v-o spun pe aia buna. Eu sunt de fapt Mitica cel Fioros, si inca n-am murit... tacere! Si tocmai am salvat lumea astazi! Deci, datorita bicepsului meu imbibat cu steroizi traiti voi acum.
Recunosc, am cam inflorit povestea, dar ceea ce conteaza la final e ca eu am salvat lumea. Deci sunt un erou!!! Poate maine o sa ma vedeti in bustu' gol prezentand vremea in ziare. Nu se stie niciodata.
Hai bagati multumiri, aplauze, aruncati cu esarfe roz in sus... si pregatiti-va ca diseara dau o petrecere in Taiwan. O sa faceti cunostinta si cu nepotul meu, Freddy Krueger, care tocmai s-a vindecat de acnee.

Articol scris pentru concursul Superblog 2009, organizat de pcnews.

Bolboroseli despre un laptop

Iar e naspa afara, sa-mi bag picioru'
Sa vin' o data vara-as vrea
Sa joc ping-pong iarasi cu chioru'
Sa ma bat cu vecinu' pe-o acadea.

As iesi afara-n pielea goala
Sa inot prin valurile de namol
Sa dau iar cu pietre-n tencuiala
Sa beau si sa ma fac matol.

Pe site la pcnews iar am intrat
De plictiseala, asa la vrajeala
O noua proba-au publicat
Insa am ramas fara cerneala.

Al naibii fie capul meu
La ce dracu' m-oi mai gandi
Ma johnny, baiatu', dragu' meu
Lasa cerneala, ai blog pe care sa scrii.

Asa, deci e vorba despre laptopuri iar,
Acer, Asus, Toshiba, Sony, Dell
Si alte branduri. Stai sa-mi mai pun un pahar
Cica vinu' te-ajuta sa gandesti liber.

Pai o sa aleg Asus din start
Nu ma-ntrebati de ce, ca fac urat
Da-o in pana mea ca-s beat
Asus aleg si gata. Punct!

Fiecare alege ce ii place si ce vrea
Fiecaruia ii place un anume product
Mie imi place Asus, pana mea
Asta aleg. Pot lua decizii ca-s adult.

Asus e brandul in care am incredere
Am auzit numai pareri pro despre el
Sunt convins ca fac o mega alegere
N-am cuvinte, notebook-ul Asus e super!

Deci... vreau un Laptop Asus nou!
Daca ies afara, si strig in gura mare,
De Craciun mi-l faceti cadou?
Please, vreau un laptop d-asta tare!

Preturile-s mici, calitatea-i garantata
Iar functionalitatea e no comment
Dotari inovative si tehnologie premiata
Suna ireal, dar exista! Si e perfect!

Cam atat am avut de zis, asta e
Nu mai am idei, creieru' mi s-a blocat.
Pcnews, fii atent aici smechere
Articolu' e pentru Superblog 2009! Am plecat!

Aventuri pe Tighiaty

- Mama, adu-mi ceaiul!
- Imediat.
- Sa fie cu doua cuburi de zahar, asa cum imi place mie. Si nu uita ca-s alergic la musetel. Daca nu ai alte plante, fierbe un furou, pune-i zahar si adu-mi-l.

Si uite asa stateam eu rezemat pe un pian imens, coplesit de ganduri si esecuri sentimentale. Stiu, ma trag dintr-un neam de viteji ca Stefan cel Mare, Mircea cel Batran, Vlad Tepes care-si viola victimele cu tepusele... dar poate asa se explica setea mea de adrenalina, necunoscut, mister...
Nimic din ce faceam nu parea sa imi dubleze bataile inimii mele sfasiata de lipsa de actiune.
Trebuia sa incerc si iarasi sa incerc pana imi duceam planul la indeplinire.

Clipa urmatoare ma gaseste in fata unui restaurand de pe bulevard. Ploua, iar eu, stateam nepasator cu privirea fixata pe drum, pe masinile care treceau, pe oamenii care paseau pe partea cealalta a trotuarului... simteam ca trebuie sa iau masuri si sa fac ceva care va ridica priviri si semne de intrebare.

Ma pregatesc sa traversez, ca un om normal care vroia sa treaca pe cealalta parte a trotuarului, cu umbrela in mana si cu pasii grabiti. Numai ca eu nu aveam de gand sa fac intocmai asta.
Din dreapta venea o duba cu farurile stinse - becuri arse sau nu, nu ma interesa. Stiam doar ca masina aia reprezenta unul din pionii de pe tabla mea de sah. Daca avea sa fie sah mat sau o simpla mutare periculoasa, asta ramanea de vazut.
Asa ca, clipesc de doua ori, si apoi traversez prin fata dubei cu ochii inchisi. Deodata aud un zgomot puternic, apoi deschid ochii si constat cu oarecare mirare, ca sunt intreg. Ma intorc usor cu spatele, si vad aceeasi duba alba, facuta zdrente. Chestie calculata, pura intamplare, sau destin, nu stiam a cui mana sau picior era la mijloc. Stiam doar ca-n momentul traversarii mele o alta masina a iesit in viteza de pe o strada perpendiculara si a lovit duba care avea sa ma loveasca pe mine.
Pur si simplu ma resemnasem. Impactul brusc, plonjonul pe capota, totul se dusese pe apa sambetei.



Intru in restaurant, privesc mesenii, barul, gesturile indragostitilor de la masa din colt, si apoi ma duc la toaleta. Toate cabinele erau ocupate, mai putin ultima. Intru in ea, ma desfac la slit si imi fac nevoile.
Ies apoi din cabina, cu ochii si mainile pe slitul care se hotarase sa-mi creeze dificultati.
Ridic privirea din pamant si vad un tip slab, blond, cu parul parca batut de un vant puternic, cu cosuri pe fata, care ma privea insistent.



- Hei, ai o tigara?
- Da, spun eu fara nici un fel de ezitare, poftim!
- Un foc ai?
- Da da, bineinteles. Scot bricheta si-i aprind tigara. Dupa ce imi scuipa o galeata de fum in fata, imi spune :
- Eu si cu tovarasii mei am castigat o excursie pe o insula din Grecia. Si ne mai trebuie o persoana. Ai vrea sa....?
- Aaaaa, da da, da! Spun eu incantat in sinea mea, pentru ca tocmai se ivise o noua ocazie pentru a-mi potolii spiritul scapat din lanturi. Cand plecam?

Si discutam, chestii, trestii, si ne strangem mana, desi sarisem peste spalatul pe maini.
Ajuns acasa, ma asez in patul meu, pe spate, cu mainile pe piept si ochii inchisi, precum un mort, meditand la noua mea calatorie. Aveam sa acostez pe insula in Grecia... o insula de care habar nu aveam ca exista. Tighiaty...

Ma apuc de facut bagaje, imi arunc toate zdrentele si prostiile pe care le aveam in valiza, iar timpul zbura in urma mea precum o guma scapata din gura pe capacul unui canal.
Si iata ca urmatoarele momente ma surprind pe o barcuta, alaturi de 4 tipii ciudati, indreptandu-ne spre Tighiaty, indrumati de o busola crapata si o harta care intrase la apa.
Pur si simplu adoram apa, imi placeau valurile indraznete care ne leganau barca, iubeam flegmele de apa care ma scuipau pe tot corpul.

Ajungem in sfarsit la capatul hartii, si teoretic, la destinatie. Arata precum vulcanele din filmele cu, cutremure prost regizate, si descria perfect cucuiele din desenele animate. Dar imi placea!
Imi venea sa imi dau pantalonii jos si sa plonjez in gura unui rechin flamand. Dar nu aveam de gand sa fac asta.



Invadam insula, eu si cei 4 ciudati, si ne aruncam pe jos, sub un imens copac.
- Iuhuuuuuuuuuuu, am reusit omule, am reusit! zise unul din noii mei tovarasi.
- Hai sa vedem ce e pe aici, ieeeeeeeeeee, am gasit-o frate, se trezise vorbind altu'.
- Hai sa cautam ceva de mancare, ca-n ritmul asta o sa ne crape stomacele si o sa devenim gustarea de la micul dejun a aratarilor de pe aici, zic eu.
Se uitau toti la mine ca la benzile desenate cu super eroi. Dupa care imi urmeaza sfatul, si pleaca ca bezmeticii sa caute hrana prin imprejurimi.
Eu ii las in stupiditatea lor si imi vad de drumul meu.
Pe langa faptul ca ma intepasem in tot felul de plante rau voitoare, ma trezisem cu o adunatura de pasari pradatoare pe mine, al caror tel era cat se poate de evident.

La o aruncatura de bat, zarisem ceva care aducea destul de mult cu o cabana. Fug spre ea, inchid usa, si imi trag rasuflarea. Scapasem de acele pasari afurisite.
Dar nu eram singur aici. Rasuflarea unei fete speriate imi acompania suflul. Ma apropi usor si incerc sa comunic cu ea.
Statea inghesuita intr-un colt al incaperii, cu mainile fixate pe fata si cu genunchii la piept. Tremura. O ating lent cu dosul palmei si-i vorbesc :
- Nu-ti fie teama, n-am sa-ti fac nici un rau. Hai, vorbeste cu mine.
Dupa ce se opreste din tremurat, deschide ochii, si ma priveste, de parca ma studia. Se spune ca-ti dai seama de caracterul unui om privindu-l in ochi.
- Ce faci aici? ma intreaba ea... dupa care urmeaza o lunga conversatie. Imi spune ca sta aici, pe insula, dintotdeauna, si ca nu are pe nimeni. Deci, nu eram singuri pe insula.



Ma familiarizez foarte repede cu ea, si-n cateva minute devenim la fel de apropiati precum doi frati care ar ucide unul pentru altu'.
Cu timpul ma invata diverse trucuri de supravietuire, si astfel incep sa fac lucruri pe care n-am crezut niciodata c-o sa le fac. De la prinsul pestelui inotand pe fundul apei, facerea focului prin frecarea a doua bete, pana la taierea copacilor folosind anumite plante si vanatul de animale cu tepuse de copac. Calatoria aceasta avea sa imi priasca.

Si am continuat sa ma vad cu fata junglei de fiecare data cand puteam. Cei 4 nu stiau nimic de ea. Totul pana cand ceva ingrozitor s-a intamplat!
Intr-o zi, perfecta pentru explorare, cum fusesera si celelalte, ni se destainuie unul din barbati, in timp ce ne incalzeam mainile deasupra focului.
Urechile mele doreau sa respinga vocea lui, dintii mei vroiau sa nu mai scrasneasca, buzele mele se straduiau sa zambeasca. Dar pur si simplu nu puteam face asta!
- Hei baieti, ascultati aici, spune el. Imi place rau de tot insula asta fratilor. Fiti atenti aici : in partea de nord a insulei, e o cabana. Si, curios, am intrat in ea, iar acolo, hehehe, era o gagica frate, o puicuta! Sa nu ziceti ca-s baiat rau si nu va spun si voua!
Mmm, si acum simt mirosul ei. Deci, care e urmatorul? zice, el, razand cu gura pana la urechi.
Imi dadusem foarte clar seama la ce se referea. Nemernicul profitase de ea. Iar chestia asta m-a enervat la culme, nu stiu de ce, dar... in fine. Trebuia sa fac ceva!

Cum se lumineaza de zi, ii iau pe toti 4 cu mine in apa, sa prindem peste. I-am dus in zona unde stiam ca umbla rechinii, si i-am invatat sa pescuiasca intocmai cum imi aratase fata misterioasa.
Vroiam sa le vin de hac la toti!
Dupa ce ne afundam mai mult in apa, eu ma retrag... Dupa aceea stau si privesc deasupra apei.
Un curent subtire taia usor apele in doua, iar valurile line schiopatau deasupra. Presimteam ca planul meu va da roade, si... s-a intamplat. Chiar s-a intamplat!
Unul din paiele prin care cei 4 respirau dispare de deasupra apei, apoi urmatorul, apoi urmatorul, apoi urmatorul... Dupa cateva momente, acel minunat albastru al apei dispare, iar un rosu aprins patrunde apa. Se pare ca rechinii chiar adora carnea de om.
Imi parea rau pentru ei, dar si mai rau pentru fata pe care-o maltratase acel om lipsit de suflet. Iar ceilalti 4 aveau de gand sa se asigure ca acea experienta va capata de fiecare data un bis.
Nu sunt ucigas, nici nu vreau sa fiu. Insa rechinii sunt!



Intors la cabana, un suflu de tristete ma loveste... serpuiri de lacrimi imi taie calea. Sub acelasi acoperis de lemn, se afla aceeasi naiva fata pe care-o cunoscusem, si care acum plangea incontinuu. Am hotarat s-o iau de pe insula si s-o duc acasa... acasa la mine.
Toata acea sete de adrenalina si suspans disparuse. Surprins, acum puteam vedea inauntrul meu un spirit cu totul diferit... un glas pe care nu-l auzisem niciodata isi regasea ecou in interiorul meu. Ma trezisem dintr-un vis? Devenisem alta persoana? Erau intrebari care ma zdruncinau, dar ale caror raspunsuri nu aveam de gand sa le aflu.
Pentru prima data, totul in mintea mea era clar. Trebuia sa plec de pe insula impreuna cu fata aceea uitata de lume. Trebuia sa fac asta. Trebuia...

Pregatesc barca, si-n cele din urma o conving sa vina cu mine, prin mijloace mai mult sau mai putin ortodoxe. Dar mai putin conteaza asta.
Ceea ce conteaza e ca ma indreptam spre casa cu o fata pe care abia am cunoscut-o, o fata inocenta si naturala, o fata parca desprinsa din povestile copilariei, o fata al carei suflet nu fusese penetrat de lumea reala si de efectele ei dezastruoase. O fata alaturi de care stiam ca vreau sa-mi petrec fiecare clipa pana la ultima suflare.
Iar trecut in nefiinta, aveam de gand sa-i insotesc fiecare pas, fiecare clipire, fiecare zambet... pana-n cel de-al 12-lea ceas cand aveam sa ne strangem din nou in brate.

Articol scris pentru SuperBlog, etapa cu numarul 25 sponsorizata de Hostway.

Si-a tras Maria k50

Vine curand ziua lu' Marie
Si tre' sa-i cumpar un cado'
Tre' sa-i fac si ei o bucurie
Ca nah, asa este misto.

Sa ma gandesc. Oare ce-i place,
In afara de telenovele?
Aaaa, ii place sa se joace
Pe laptop si pe console.

Consola s-a stricat si gata
S-a dus cu ea. Laptopul merge
Se joaca zilnic "Fata lu' Tata"
Insa 2 cuvinte nu stie sa lege.

Non-stop sta cu mana pe mouse
Se incinge laptopu' si-l baga-n frigider
Insa am auzit ca astia de la Asus
Au scos unu d-ala smecher.

Cica nu se incalzeste niciodata
Poti conta mereu pe el
Are 4Gb de Ram tata!
Ziceti voi, nu-i frumusel?

Il cumpar si i-l dau cadou
Sa fie si ea fericita
Chiar daca ma face mereu bou
Vreau sa se simta iubita.

- Mario, am venit plin de cadoaie
Nu mai stii fa ca-i ziua ta?
- Iar ai facut-o ma de oaie
Si mi-au luat o acadea?

- Nu fa, ti-am luat un laptop tare
Se numeste Asus k50
Are de toate, chiar si difuzoare
Si nu se incalzeste-n veci!

Are procesor Pentium Dual Core
Video, Lan si tot ce vrei
E nou, are 0 ore
E super, da-l in puii mei!

Hai vino incoace si atinge-l
Mario, hai fa cu, curaj
Am dat o poala de bani pe el
L-am luat de la PC Garage.

- Vai ce-mi place puiu' meu
E cel mai fain cadou iti jur
O sa joc Sims pe el mereu
Si promit ca n-o sa te mai injur!

- Ce bine ca ma lasi in pace
Sa dorm si eu linistit iuhuuu
- Ce viteza are PC-ul drace!
Oh, Asus k50, i love you!

Si d-atunci draga Marie
Il lasa pe Ionel in pace
Sta pe net, pe mess, in prostie
Si nu inceteaza sa se joace.

Si asta-i tot... E cam ridicol
Sa stai mereu pe net, buzz buzz
Eh, in fine. Acest articol
E pentru concursul de pe pcnews.

Visul lui Poponet

- Ce faci iubito? Am o veste buna sa-ti dau.
- Ia spune dragule.
- Am fost promovat! Acum nu mai dau cu matura pe strada, dau cu aspiratorul la o scoala.
- E minunat iubitule. Bravo!
- Faza e ca sunt in greva profesorii si mi-au dat un mini concediu de 3 zile. Ma gandeam sa mergem undeva, sa ne distram, dar fara copii.
- Suna bine! Si unde vrei sa mergem?
- E surpriza!
- Ok, hai s-o facem!
- Trecem si pe la 2 tovarasi de-ai mei, sa-i luam si pe ei, ca sa mergem toti 4 ok?
- Da barbate, bine.
- Sa-ti iei si laptopul la tine.
- Ok, ok.

Si uite ca cei doi indragostiti s-au apucat sa indese in valize toate trentele pe care le aveau, iar apoi pornesc la drum cu masina – un Oltcit din ’87 cumparat de la un pilot de formula 2 orb.
Stiu ca sunt naratorul aici, dar cum naiba conducea ala masina daca era orb???
Hai s-o lasam asa si sa continuam povestea.



Se facuse noapte si masina incepuse sa faca figuri. Dupa o buna bucata de timp, s-a oprit motorul masinii.
- Ce naiba o mai avea si masina asta? Pfff, nu ma asteptam sa ma lase asa in drum.
- Da ce are dragule? Mooamaa, abia are si ea 22 de ani, nu e asa veche. Daca avea 100 de ani mai ziceam ca e dusa, dar asa… nu pot sa inteleg!!!
Cei doi se aflau pe strada, in mijlocul campului cu masina. Era noapte, ceata deasa, iar totul in jur era parca desprins dintr-un film de groaza.
- Ia vezi iubi, ca parca se aude ceva din torpedou. Ai telefonul cumva acolo? Pai hai suna pe cineva, sa ne ajute!
- N-am iubito telefon. Nu stiai ca nu am???

Deschise Poponet torpedoul, in care descopera un laptop pe care se pare ca-l uitase acolo. Deh, avea conectat si routerul portabil wireless 3G-6210n de la Edimax.
Planuise o excursie foarte interesanta la munte, si luase si laptopul impreuna cu routerul, pentru a fi mereu conectat cu sotia si cu cei doi prieteni ai sai pe care avea de gand sa-i ia in calatorie.



In lista de mess erau 2 id-uri care il tot stresau cu buzz-uri. Se hotaraste sa le ceara ajutorul:
Poponet_2008 : Salut, suntem in mijlocul drumului cu masina, ajutati-ne va rog!
Ochiul_sangeriu : you’re dead, you’re dead, you’re dead…
Asta e nebun, hai sa incerc la altu’:
Poponet_2008 : Sall, am nevoie de ajutor, mi s-a stricat masina, daca ati putea sa dati un telefon la tractari, v-as fi recunoscator.
Cheliosul_putrezit : esti mort, esti mort, esti mort…
Ce aveti fratilor, v-ati trezit toti ca sunteti criminali? Numai nebuni frate pe messu’ asta. Iubito, sa-mi amintesti sa le opresc netu' la aia mici cand ajungem acasa, ca poate o iau si aia razna.
Pfff, nevasta, suntem terminati! Nu avem la cine sa apelam, nu avem decat sa ramanem aici in noaptea asta.
- Tu esti nebun??? Cine m-o fi pus sa ma marit cu tine?! Daca stiam ca esti asa de incapabil, nu te mai luam. Daca nu aveai un job, te dadeam afara din casa!
- Zau??? Pai te-a gonit taica-tu ca ai ramas gravida la 13 ani. D-aia m-ai luat. Ehh, ai si tu o casa, si te dai mare patroana!
Si au inceput cei doi sa se certe, sa se ia la omor.

Dupa cateva minute, au inceput zgomotele.
Se auzeau vag tipete, urlete, in interiorul masinii.
Cei doi facusera pe ei de frica. S-au luat in brate si tremurau amandoi mai rau ca piftia.
- Gata, pana aici ne-a fost nevasta. Au venit fantomele sa ne vaneze!
- Hai sa facem sex pentru ultima oara…
- Ce ai fa nu esti sanatoasa? Pai eu ma dau de ceasul mortii aici, si tu ai chef de prostii???
- Eh, ziceam si eu asa, ce ai ma cioban impaiat ce esti!
- Ia uite cine vorbea! Nu vezi ce fata de florareasa iesita la pensie ai?

- Buuhuuhuuuuuuuu, se auzi deodata. Surpriza!!!!!! Au strigat cei 2 copii ai lor, care se pare ca s-au ascuns pe bancheta din spate, sub o patura, pentru a nu fi observati! Chestia tare era ca fiecare din ei venise cu laptopul de acasa. Deci isi facusera bine planul.
Ochiul_sangeriu si Cheliosu_putrezit de pe messenger, erau chiar cei 2 copii.
- Hahahah, ce v-am facut! Zice unul din copii.
- Voi erati ma imbecililor? Pai era sa fac infarct aici de frica! Va arde de glume ma? Zise Poponet, plin de nervi.
- Ehhh, ne-am plictisit si noi acasa, si in timp ce voi pregateati bagajele, ne-am strecurat si noi in masina, pentru ca stiam ca pe noi nu vroiati sa ne luati, zise baiatul cel mic. Ce tata, te-ai suparat pe noi???
- Nu mai conteaza acu. Treaba e ca am ramas aici, nu mai porneste rabla asta.
- Uite tata, am desfacut mufa asta de aici. D-aia nu mai merge. Hahahhaaahha.
- Ce ai facut??? Pune-o imediat la loc!!!
Se pare ca unul din copii deconectase mufa de sub bancheta din spate, care alimenta pompa de benzina, si de aceea se oprise motorul.
Odata cu conectarea mufei, masina porni, iar numeroasa familie urma sa-si continue drumul.
- Ehhh, alta viata! Masina frate asta, nu gluma! Zise tatal, bucuros.
- Tata, nu-i asa ca noi suntem cei 4 muschetari? zise unul din copii.
- Bine ma, suntem ce vrei tu, acu' taci! Auzi nevasta? Ziceam sa trec si pe la tovarasii aia doi ai mei, sa-i iau si pe ei, dar acu' daca sunt si larvele astea doua in masina, aia nu mai au loc. Asta e, mergem fara ei acu'.
- Bine ma, fi atent la drum, lasa vrajeala! Zise iubitoarea lui nevasta.

Dupa cativa km de mers, masina s-a oprit din nou, de data aceasta langa o padure.Incercarile disperate ale tatalui de a reporni masina au dat gres. Nu se mai putea face nimic. Se pare ca cei 2 copii conectasera aiurea mufa aceea, si se produsese un scurt circuit astfel ca masina a luat foc.
Usile masinii pareau blocate, fumul intrase in masina, iar deznodamantul acestei experiente parea tot mai previzibil. Dupa cateva minute, masina a explodat. Buuuuuuuuuuuuuuuuuuum!



- Aaaaaaaaaaaaaa!!!!!, striga tatal, care se pare ca avusese un cosmar. Tot ce se intamplase, calatoria, promovarea, explozia, totul fusese doar un vis.
El inca se afla in patul lui, alaturi de sotia sa. - Doamne, ce vis! Doamne fereste!
Dupa ce se calmeaza, incepe sa vibreze mobilul. Tocmai primise un mesaj :

Articol scris pentru concursul SuperBlog 2009 organizat de pcnews.

Concursul Internetul Netului

Doamnelor si domnilor, iata-ne din nou in platoul emisiunii “Internetul Netului” . Asa cum cum v-am obisnuit si pana acum, vom asista la cel la cel mai tare concurs din Romania. Iar premiul de azi este o masina supeeerba!



Azi ii avem alaturi pe : Costi Frigidu (profesor de matematica) , Leonardo DiCarpaio (manelist) si o incantatoare domnisoara pe nume Elennna (cantareata de playback … numele Elena si Elenna erau luate, asa ca a mai introdus un N in nume ).

Haideti sa scriem pe niste hartie igienica ca alta nu avem, probele, si sa le amestecam in caciula lu’ Mitica de la Vacanta Mare (invitat special). Neah, ne descurcam cu ce avem.

Ia sa vedem si biletul castigator… hmmm, mi s-a lipit hartia de mana, sper ca n-a mai fost folosita… Ehhh, pana la urma nu mai conteaza, suntem la un concurs si trebuie sa ne simtim bine. Hehehe.
Deci pe bilet scrie asa : Vorbeste despre sortimentele de produse si argumenteaza ce anume iti place la site-ul quelle.ro, cel mai tare magazin online de haine din Romania.

Cine e primul care raspunde? DiCarpaio, spune, ca vad ca esti nerabdator.

DiCarpaio :

Ce mor site-urile toate
Ca quelle ii da pe toti pe spate
Are firma si produse cool
Este site-ul cel mai bun….. solooooooo

V-a placut fanii mei? Aplaudati-ma haidi... Am tarife mici, chemati-ma la nunti manca-v-as papioanele voastre.

- Cred ca e de ajuns Dicarpaio, cine mai incearca ?

- Eu! Raspunde profu de matematica, sigur pe el. Daca calculati 232y1+123z21*9382x/872p o sa aflati si parerea mea despre site. Nu se poate asa ceva, sa nu stiti matematica! Matematica e the best... pai ce se alegea de lumea asta daca nu exista radicalul? Sau daca nu exista ecuatia de gradul 3???

- Domnule Frigidu, ma scuzati ca va spun, dar bateti campii grav de tot. Alta parere? Spune tu Elennnnnnnnna!

- Hey, you wanna touch me, you wanna kiss me, yeah baby...
Si acum urma miscarea aia, uhhhhh, hey hey, yeah yeah, cool.

- Pai ce faci draga?! Ai venit cu ipod-ul aici sa faci playback? Trezeste-te, esti la un concurs! M-am saturat! Sunteti descalificati cu totii.

Publicu’, e vreunul capabil sa raspunda la aceasta proba si sa plece acasa cu un minunat autoturism marca Trabant cu motor de scuter chinezesc? Upsss, n-am observat ca ati lipit emblema de BMW pe el. In fine, puteti castiga acest superb autoturism. Vrea careva sa-mi raspunda?

- Helloooo, eu euuuuu! Striga un tanar din public.

- Da, domnu...

- Florin Bogdan Ionel

- Ok. Dar cum prefer sa-ti zic?

- FBI

- Ok, domnule…FBI…. raspunde la cerinta concursului si pleci acasa pe 4 roti.

- Da... am sa incerc… Deci, pot sa spun ca vizitez destul de des acest site si ma aflu in cunostinta de cauza.

Primul lucru care iti sare in ochi la intrarea pe un site este designul, iar in cazul Quelle este foarte ok, dupa parerea mea. Culorile folosite sunt foarte la moda in reteaua online, de exemplu acel albastru impreuna cu nuantele de roz folosite la unele butoane realizeaza o combinatie foarte buna. Am vazut multe site-uri ale caror teme folosesc culori vii, pronuntate, care practic derajeaza ochiul si te indeamna sa incetezi vizitarea lor. Ei bine, la Quelle nu este cazul. Se vede clar amprenta unor profesionisti in domeniu.

Imi mai place faptul ca site-ul este extrem de bine organizat. Cele mai importante info (transport, costuri, service, etc) se regasesc intr-o ordine exemplara pe coloana din dreapta, amanunt care le face foarte accesibile oricarui vizitator.

Referitor la produse, observ ca acestea se impart in mai multe categorii : articole vestimentare, electronice, electrice, electrocasnice, jucarii, cadouri, etc. Mi se pare o idee foarte buna faptul ca magazinul Quelle contine produse numeroase si cat mai diversificate, astfel ca nu mai trebuie sa traversezi o mare parte din universul online pentru a gasi ceea ce cauti. Judecand dupa categoriile de produse existente pe site estimez ca targetul site-ului ocupa o lungime excelenta pe scara preferintelor si a varstelor.

Un quality brand cum e Quelle nu poate sa distribuie decat produse de calitate. Puteti observa pe site nume grele precum : Nike, adidas, puma, bosch, LG, Panasonic si multe altele. Iar acest aspect poate fi luat in calcul drept un alt exemplu pentru care Quelle este un brand de top.
Deci, e cel mai tare site de haine online ce sa mai!

- Excelent domnu’ FBI, ai castigat masina!!!!
Doamnelor si domnilor, emisiunea noastra a luat sfarsit. Ne vedem vineri la aceeasi ora la o noua editie a emisiunii Internetul Netului. Ciao!

[In culise] :

FBI : - Varule, ce fac cu rahatu’ asta de masina?

Prezentator : Nu stiu, valea ca nu am timp.

FBI : - Ma, asa vorbesti tu cu mine??? Ca poate ma enervez acu si….

Prezentator : - Si ce ma???

FBI : - Si imi trag o masina tare... o sa vezi tu...

Prezentator : Hahahaha…. Ce rabla de masina i-am dat lu’ fraierul asta. Dupa terminarea concursului, prezentatorul se duce in parcare unde in locul masinii lui (un Mercedes de toata frumusetea) gaseste Trabantul oferit la concurs.
Pe capota scria mare cu grafity :

Ce bine imi pare ca ai luat teapa
Ti-am luat Mertanu' si te-am spart
E randul tau sa conduci o rabla
Bip bip (cenzura) de infumurat

Articol scris pentru concursul SuperBlog 2009, organizat de pcnews.

CooLMan

XXL-MEDIA PRODUCTIONS

Presents the best movie of the century


--- COOLMAN ---



Razboiul dintre Europa si Asia a creat o indelunga pauza pentru tehnologia viitorului. De parca timpul s-a oprit in loc. Nu mai exista progres tehnologic, nu mai exista produse noi.
Pretutindeni domneste haosul. Fabricile, uzinele, toate aveau sa devina niste amintiri.
Dar poate ca mai exista o speranta...

20 mai 2029, ora 13:24. Locatie : Biroul tehnologic din Japonia [sediul se afla sub scoarta terestra,astfel nefiind afectat de consecintele razboiului de la suprafata] :

Derek [comandantul operatiunilor tehnologice] : - CoolMan, avem nevoie din nou de ajutorul tau. Se pare ca mai exista o speranta pentru evolutia tehnologiei. Senzorii nostri au remarcat prezenta unui UltraCip de 1024 biti in insulele Toshiko din Thailanda. Noi tindem sa credem ca este vorba de prototipul Asus Teleport LED.
Asadar, vreau sa-l gasesti si sa mi-l aduci. O sa fii recompensat pe masura.
CoolMan : - O sa fac tot posibilul.

[CoolMan este cel mai bun agent independent de recuperari din lume la ora asta]

Se pare ca, cu putin inainte de declansarea razboiului tehnologic dintre cele doua continente, compania Asus tocmai dezvoltase un nou prototip care avea sa revolutioneze lumea, proiect pe care producatorii il tineau secret. Acesta purta numele de Asus Teleport LED si era ceva de genul unui ecran LED capabil sa teleporteze orice prezenta umana in orice colt al lumii.
Desi proiectul era strict secret, a avut loc o scurgere de informatii care l-au determinat pe Derek sa creada ca acest produs chiar exista. Ceilalti tindeau sa creada ca prototipul este doar un mit si nimic mai mult...

Dupa ce a consultat cercetarile savantilor japonezi, CoolMan se intoarce acasa, se descotoroseste de hainele elegante pe care le purta, se imbraca cu costumul din titanium ultra performant si porneste in cautarea renumitului obiect la volanul masinii sale invizibile.





Dupa sute de mii de km de drum obositor, ajunge in sfarsit in Thailanda. Radarul ii indica faptul ca obiectul se afla destul de aproape, insa cu oarecare erori de precizie.
Dupa o scurta vizualizare a locului cu ajutorul unui binoclu digital, remarca in apropiere un turn imens imprejmuit de un gard c-o inaltime de cativa zeci de metri.
- Aici trebuie sa fie ceea ce caut.
Se urca in masina si ajunge la locul cu pricina. Pe imensul gard scria : Distribution Factory. Closed.
- Hmmm, e ceva putred aici...



Intrigat de acest loc, taie o partea din gardul metalic cu laserul de la ceas, si patrunde in curte. Interesant era ca, cladirea nu avea nici un fel de usa sau de geam.
-Pe unde sa intru?! Hmmm... gandeste, gandeste... trebuie sa fie vreo usa de acces, dar nu neaparat vizibila...

Se apuca sa pipaie fiecare particica a cladirii, si dupa incercari istovitoare, atinge o piatra care delimiteaza unul din pereti de restul cladirii. In sfarsit, gasise o cale de a intra inauntru.

In interior cladirii se petreceau lucruri care intreceau orice flux al imaginatiei : un laborator urias, plin de cercetatori, care lucrau la dezvoltarea de diverse tehnologii.
Agentul nostru este vazut de unul din savanti care declanseaza alarma, iar in cateva secunde CoolMan era inconjurat de cateva zeci de soldati care incercau sa-l ucida folosind arme cu laser. CoolMan profita de tehnologia oferita de costumul sau ultra performant si activeaza un scut de sticla cu ajutorul caruia a ucis intreaga armata (efectul de ricosare).
Apoi pune mana pe unul din savanti, pe care il ia la intrebari :
- Unde se afla prototipul Asus?
- Ce??? respunde savantul, care se prefacea ca habar nu are de existenta unui asemenea obiect.
- Nu face pe prostul! Spune-mi sau te ucid!
- E..e...e la etajul 79, sectia 14B.
CoolMan fuge spre lift, apasa butonul Open, insa vocea digitala a liftului il anunta de faptul ca nu are acces :
- Va rugam sa va plasati in dreptul LCD panel-ului, pentru a va scanam amprenta retinei.

Furios, se intoarce in laborator si-l ucide pe unul din cercetatori :
- Daca nu-mi spuneti cine este persoana care are acces la acel lift, o sa aveti cu totii soarta lui!!!
Cu totii isi indreptasera privirea spre o persoana din acea incapere, iar unul din ei a confirmat identitatea persoanei care era autorizata pentru accesarea liftului...
- Hey, am nevoie de tine!
- Nu, nu, n-am sa fac asta. N-am sa las munca mea de-o viata pe mainile unui maniac!
- Ok, atunci o s-o fac fara permisiunea ta...
Intr-o fratiune de secunda CoolMan ii taie capul, iar apoi reia traseul catre lift, destinatia urmatoare fiind etajul 79.
Ajuns la sectiunea indicata de savant, dupa un mic ocol, identifica produsul. Intr-o sfera de sticla se afla minunatul Asus Teleport LED.



CoolMan topeste sticla folosind raze bluray si reuseste sa puna mana pe obiect. Il porneste, tasteaza destinatia Tokyo, Japonia si atinge ecranul. Timp de cateva secunde trupul sau s-a dematerializat, si se puteau vedea cu ochiul liber milioane de modecule care patrundeau prin ecran.
Dupa cateva clipe, CoolMan se trezeste in mijlocul strazii, si este aspru lovit de un autoturism care circula cu o viteza extrema.

Urmatoarele momente il regasesc pe erou grav ranit, aparatul aflandu-se la cativa pasi de el, inca in stare de functionare.
Dupa cativa km facuti la pas, CoolMan ajunge la sediul din Japonia, unde preda aparatul.
Cu totii erau foarte incantati de reusita agentului, care insa era ranit destul de serios. Dupa ce inmaneaza prototipul, CoolMan se intoarce cu spatele si intr-o frantura de moment cade jos si nu se mai trezeste. Dupa o scurta verificare, se constata faptul ca nu mai are puls.

[La scurta vreme dupa aceea, a avut loc ceremonia de lansare a produsului.]

18 august, ora 17:06. Locatie : institutul de instruire a agentilor UA (ultra agents) :
- Hey, striga Derek, ai ratat tinta... Donald, concentreaza-te!
Eric, nu esti in stare sa asamblezi o pusca HTLJ-500 (cu utra-jet laser) in 12 secunde???
Comandatul isi sterge transpiratia de pe frunte cu o batista, dupa care isi arunca fluierul la cativa metri departare si spune :
- Pfff, cat ne lipsesti CoolMan...

CoolMan traieste si acum in mintea si-n inimile tuturor celor care l-au cunoscut, l-au pretuit si l-au iubit. El ramane in istorie drept eroul care a reusit sa redea Japoniei un produs super performant, care nici in ziua de azi nu are egal. Acesta era Asus Teleport LED... iar noi toti traim cu speranta ca intr-o buna zi, CoolMan va reveni printre noi... intr-un alt trup, cu o alta infatisare.

THE END

Articol scris pentru concursul organizat de pcnews.

Ce inima de gamer am in mine

Ce zi super a fost ieri dom'le!
Pai stii ce am facut?
Asculta aici, de fapt citeste :
Mi-am dat intalnire cu o fata la Mec, cum se zice mai nou. Si cum sunt un tip foarte punctual , am ajuns chiar cu 2 minute inainte de ora stabilita. Dupa vreo jumatate de ora, vine si ea. Era misto asa la corp, dar cam fitoasa din cate mi s-a parut. Avea un mers d-ala de diva in plina ascensiune. In fine, trecem peste.

Se aseaza la o masa mai incolo. Imi trageam ocheane cu ea, dar nu eram sigur ca e ea, desi banuiam. Asa ca, scot telefonu', o sun, si bineinteles ca vad ca-si scoate telefonul din geanta, si raspunde:
- Buna, ii zic eu.
- Buna, imi raspunde ea cu o voce miorlaita.
- Vezi gagiul ala superb din fata ta? Ala sunt eu...
- Da??? zice ea, cu un ton asa indiferent.
- Hai ca vin la tine, poti inchide, zic eu.
- Ok.

Ma duc la ea, o sarut - pe obraz, deci nu sunt chiar asa nesimtit sa atentez la gura ei din prima - si pe urma ma asez la masa ei.
O iau la vrajeala, o intreb diverse chestii despre ea. Hmmm, parca imi intrase la inima gagica.
Ne-am inteles bine, desi nu mi-a placut ca a stat tot timpul cu ochelarii la ochi.
Pe urma ea imi spune ca trebuie sa plece, ca trebuie sa se intalneasca cu o prietena.
Bineinteles ca nu ma multumisem doar cu-n schimb de replici, si la plecare incerc sa o sarut... hi hi hi.
Si reusesc. Numai ca la o secunda dupa, ma ia in focuri :
- Ce crezi ca faci??? Cum iti permiti sa faci asa ceva? Stii, credeam ca esti de treaba, dar se vede ca nu esti decat un nesimtit, un ratat, un bip bip. (am cenzurat...)
Am ramas statuie, nu am zis nimic. Ea a plecat, si eu ramasesem o clipa pe loc, si-mi lingeam buzele. Mmm... Cand a zis WildCat ca imi fug ochii numai dupa fete, stia ea ce zice.
Macar am sarutat-o, eram oarecum multumit...
Subconstientul meu zicea : " Johnny, idiotule, ai suparat fata! Pfff, si ce fund de milioane avea".
Asta e, mergem inainte.

Dupa aceea, am zis ca e prea devreme sa ma intorc acasa. Si trec pe la un internet cafe.
Intru inauntru, toate PC-urile erau ocupate. In colt insa se afla un laptop superb, iar locul era liber. Am pus-o de mamaliga!
Ma asez la el, si apoi vine un domn si-mi spune :
- Domnu', nu cred ca iti permiti sa stai la un asemenea PC.
- Adica? intreb eu mirat...
- Pai laptopul asta abia ieri l-am adus. E un Asus G60J, ultima aparitie, cu procesor Intel Core i7, cu 4Gb Ram, placa video nVidia GeForce 260M, hehe, a costat o caruta de bani.
- Stai frate linistit, ca platesc.
- Ok, zice el, sa nu avem surprize dupa.
Pfff, ce figuri si pe asta. Bine ca nu m-am enervat prea rau, ca Jet Lee e mic copil pe langa mine cand ma supar. Arrrrr...
Langa mine mai era un tataie de vreo 40 de ani asa, juca Tarzan.
- Salut, cum merg afacerile? ii zic eu...
- Salut, raspunde el, uitandu-se la mine ca si cum "te cunosc cumva?"
Eu, de unde, habar nu aveam cine e...Hehehe

Deschid laptopul, si observ ca avea instalate cateva jocuri pe el : GTA4, NFS Mustar, pardon, Shift, si filme xxx la greu! Glumesc...
Ia sa vedem ce poate bijuteria asta! zic eu in gand.
Stiam ca GTA 4 este un joc foarte pretentios in ceea ce priveste partea grafica, asadar incerc sa-l rulez, ca sa ma conving de laptopul asta.
Intru in joc, selectez rezolutie maxima, detalii grafice maxime, si apoi apas Play.
Ma asteptam sa mearga sacadat, mai ales ca laptopurile sunt mai slabute ca sistemele desktop cu aceleasi specificatii.
Urmeaza loading-ul si apoi ii dau drumul la joc. Spre surprinderea mea, mergea incredibil de bine, fara nici un fel de sacadari sau de erori grafice!
Si pe urma am inceput sa fac praf niste Bmw-uri, niste Ferrari-uri, haos total ce sa mai! In joc, nu in realitate, nu trageti concluzii pripite.
Pwhahaha, ce funny a fost!
Dupa vreo ora, ma hotarasc sa plec. Ii zic lu' nenea cu sala ca notebook-ul face toti banii, si pe langa cat trebuia sa platesc, ii las si lui bacsis de-un orbit asa.

Pe drum spre casa, vedeam in fata ochilor numai GTA 4 si Asus G60J. Am si intrat in cateva persoane de pe drum, pentru ca nu era atent pe unde mergeam.
Visam cu ochii deschisi :
- Doamne ce animale, nu se uita si ei pe unde merg... auzeam in spatele meu glasurile suave ale babelor cu care ma ciocnisem.

Vin acasa. Ma arunc in pat. Ma ia mama :
- Stai asa nu te culca! Ce-ti dau sa mananci?
- Asus G60J, raspund eu, visand cu ochii deschisi.
- Ce???
- Ah, nimic, lasa-ma sa dorm!!!
- Bine, sa te prind mai tarziu ca mai ceri de mancare! zice mama... dupa care tranteste usa.

Stateam singur in camera si ma gandeam la laptop-ul ala si la cat de bine mergea. Cand ma gandesc ca PC-ul meu abia ruleaza un Mario la 800x600 si detalii minime, imi vine sa-l arunc pe geam!
I-auzi ma frate, si eu chiar credeam ca am PC! Pai Asus G60J e PC adevarat frate, nu jafu' asta de 3 lei al meu! PcNews, fa-mi si mie cadou un laptop d-asta, ca vorba aia, vin sarbatorile si trebuie sa fim cu totii mai buni acum!

Cam asa arata laptopul cu pricina, nu stiu daca mi-a iesit asa bine desenul... l-am facut impreuna cu Oana Sarmasan...


Articol scris pentru concursul organizat de PcNews. Draga juriule, n-am implorat niciodata pana acum, va rog, vreau doar 100 de puncte. Hi hi hi...

Notebook-ul Asus m-a salvat

E ora 11:13 minute. E noapte si ploua.

Ma gasesc la volanul masinii mele si ma indrept spre casa. Fusesem la ziua o petrecere surpriza, unde m-am distrat foarte bine, si unde am primit cadou un laptop Asus UL30 precum si un kit de internet whireless.

Sesizand pierderi de putere ale motorului, trag pe dreapta si arunc o privire la motor.

Sterg bujiile, verific fisele, diverse contacte, si dupa aia o pornesc sa vad daca s-a imbunatatit ceva. Surpriza a fost ca masina nu a mai pornit.

Neavand telefonul la mine, deschid laptopul, ma loghez la adresa de email avand intentia sa trimit un mesaj acasa, pentru a-mi informa familia cu privire la cele intamplate…Un mail nou imi atrage atentia.

Il citesc, si aflu ca editorul meu vrea manuscrisul complet al romanului meu pana a doua zi. Am uitat sa va spun ca sunt scriitor.

Aflandu-ma in masina, pe marginea unui drum pustiu, dau scaunul pe spate, si ma las in voia laptopului.

Am prostul obicei de a purta intotdeauna la gat stick-ul cu proiectele mele, dar de data asta mi-a prins bine. Asadar am conectat stick-ul la laptop si m-am apucat de finalul romanului.

Curprins de un incredibil val de inspiratie, incep sa scriu, si iarasi sa scriu.

Orele treceau precum secundele, si ma temeam ca n-o sa termin la timp. Pot sa spun ca m-a impresionat viteza si precizia acestui laptop care m-a ajutat extrem de mult sa-mi fac treaba. Ecranul mare de 13,3 inch a fost mai mult decat suficient.

In jurul orei 10 dimineata, romanul era terminat si trimis editorului meu.

Nici prin cap nu-mi trecea ca o sa reusesc sa termin romanul si sa-l predau la timp. Mai ales ca nu ma asteptam ca bateria laptopului sa reziste atat de mult.

Ceva mai tarziu am aflat ca laptopul acesta are o autonomie a bateriei de 12 ore, folosind tehnologii de ultima ora cu consum redus.

Acum imi dau seama cat de mult a depins cariera mea de scriitor de aceasta minune a tehnologiei!

Va recomand notebook-ul din toata inima, si va garantez ca n-o sa va lase la greu.

Il puteti achizitiona de la pcgarage.

Acest articol este scris pentru concursul organizat de PcNews.